joi, aprilie 19, 2012

Omul...animal social!

    In ultima perioada am pierdut multe si am castigat multe, toate in spiritul vorbelor lui Einstein: Totul este relativ!, relativ la ceea ce imi lipsea si cea ce imi doream.
Dintre lucrurile pe care le-am castigat in opinia unora este libertatea, libertatea de a fi singur si de a decide pe zi ce trece propriul meu destin. Nu as putea spune ca nu detineam acest  atu si mai devreme, doar ca, spre deosebire de atunci, auto-constrangerile care mi le impuneau anumite sentimente existau si isi spuneau cuvantul Ciudat este ca aceste constrangeri, aceste cazne dulci, imi placeau si imi ofereau confortul si viata pe care mi-o doream. 
Deci, libertatea, acest drept ce se termina acolo unde incepe libertatea celorlalti, cat este de adevarata si in fapt cat este de utila?
   Odata cu aceasta noua libertate s-a instaurat in viata mea si o mare doza de singuratate, un sentiment ciudat si o nevoie atroce de a comunica si de a relationa cu ceilalti, cu toti, cu oricine, doar pentru a socializa si a reinoda legaturi inexistente. Singuratatea iti aduce in fata cel mai trist adevar, nevoia ta de a comunica, de a spune ceva, orice, oricui doar pentru a te simti ascultat.Deoarece un sentiment obscur de falsitate ma bantuie incet din umbra, am ales sa imi exprim libertatea pe blog, am ales sa fiu social in eter, pentru a evita remuscarile si discutiile vane ce au loc pe fir si care iti dau doar iluzia unei asa zise socializari active. 
  La inceput am crezut ca sunt defect, ca nu pot socializa, dar in fapt nu imi doresc defapt asta! Nu caut socializarea marunta , nu caut discutiile fara rost sau sens, vreau ceva mai mult, vreau oameni care sa asculte cu adevarat si pe care sa ii asculti....cer oare prea mult?
   Din pacate suntem toti un animal social, nevoia noastra de comunicare ne bantuie zilnic si ne luptam zi de zi cu propria noastra nevoie sau dependenta fie ca este netul, telefonul sau pariul din colt. Asa ca , dragi cititori ce bantuiti blogosfera, va invit sa socializati, va invit la o cafea virtuala si o parere din cand in cand pe blog, pentru ca asa....nu-i asa, anonimatul da curaj, distanta nu face loc remuscarilor, si poti socializa pe timpul tau si de la tastatura ta....



Dedicat celor singuri care au ceva de zis despre vreme si vremuri....

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Lasati un gand sa stiu ca ma cititi....